Băi, deci nişte „copii” au luat bătaie într-un tramvai din Bucureşti, că ascultau manele. Asta ne zice un site de aşa zise ştiri. Vai, dragii de ei, ascultau şi ei muzică, fără căşti, şi dădeau la tot tramvaiul că na, poate nu are oricine acasă o boxă să audă o manea frumoasă şi, din cauza asta, nişte „adulţi” din tramvai i-au luat la bătaie. Căcaţi de români, alta nu!

Păi cum naiba să nu te apuce pandaliile şi dorinţa de a prinde un specimen din ăsta, pe care să îl baţi până dimineaţa, când vezi că sunt suflaţi în cur mai tare decât nişte bebeluşi? La urma urmei, sunt „copii”, nu? Adică, ăia pot asculta manele în tramvai, sau orice fel de altă muzică, şi nimeni nu se atinge de ei, dar dacă doi cetăţeni îi dau jos din mijlocul de transport în şuturi, vai, sunt nişte brute. Nişte needucaţi! Să ne fie ruşine, atât de cretini am ajuns. În Galaţi, „copiii” nu sunt controlaţi la bilete, că sar la bătaie la controlori. Nu le zice nimeni nimic dacă scuipă seminţe în autobuz, că sar la bătaie. Nu le zice nimeni nimic dacă nu au aflat că s-au inventat şi căştile şi că, vai, nu toată lumea adoră manelele. Că sar la bătaie! Şi când se găseşte câte un cetăţean cu ceva simţ civic să le atragă atenţia şi ei chiar sar la bătaie, restul călătorilor stau şi se uită ca la urs, sau nu se uită deloc. Cu mâna pe bară sau în buzunar, cu propriile căşti pe urechi, cu gândul doar la staţia în care vor coborî. Şi cu o mare durere în cur legată de ce se petrece acolo şi de faptul că nişte cretini se cred mai şmecheri decât sunt.

Ăia din tramvaiul 41 din Bucureşti nu au sărit la bătaie pentru că ascultau cei doi „copii” manele. Nu! Au sărit la bătaie după ce au văzut cât tupeu zace în doi „copii” cu fiţe de Milano, îmbrăcaţi de la SH, cu bani împrumutaţi de mă-sa din Spania. Scuzaţi-mi limbajul, nu sunt un om violent, dar când văd astfel de rahaturi turceşti, nu mă mai pot abţine. La fel fac şi când văd bomboane bucuria! Am ajuns o ţară de proşti, care votăm doar proşti şi care ne facem că nu vedem ce e în jurul nostru. În câţiva ani, „copiii” ăştia din autobuz o să intre peste noi în casă, o să se joace de-a mama şi de-a tata cu soţiile, fiicele, mamele noastre şi o să ne fure toată mobila şi noi nu vom zice nimic, că sunt minoritate, şi că sar la bătaie.

Am crescut într-un cartier unde astfel de personaje erau mai dese decât bordurile. Mulţi „copii”! Şi se băteau, între ei, şi scuipau seminţe la colţ de stradă, şi jucau remi sau table în mijlocul trotuarului, şi se luau de fetele care treceau pe stradă, pentru că aşa considerau ei că este cool. Şi poliţia a intervenit rareori, la orice abatere a lor. De ce? Că aveau tupeu, şi săreau la bătaie. Şi ştim cu toţii că nici un „copil” nu vine singur la bătaie, şi nici cu mâna goală. Ce să facă doi agenţi care cântăresc, împreună, 250 de kg, împotriva a zece tineri furioşi, plini de alcool şi valoare?

Da mă, bravo ălora care i-au bătut pe „copiii” ăia doi din tramvaiul 41. Au luat atitudine împotriva unora care credeau că le-a luat mă-sa tramvai. Bravo lor! Bătaie nu e o soluţie, dar în cazul ăla nici ignoranţa nu era. În schimb, ruşine celorlalţi 10-15 călători care stăteau şi asistau la circ, ca să aibă ce povesti acasă, eventual la un pahar de vin, trăgând o palmă la cur nevestii şi un neaoş „Bă, aşa e în România, ţară de căcat!”. Nu, ţara nu e de rahat, dar oamenii din ea, în mare parte, sunt. Na, mai jos aveţi filmuleţul…

P.S: Înlocuiţi cuvântul „copii” cu orice vreţi voi.Sensul e acelaşi!