Nu-mi dau seama ce fel de articole vor fi trimise in acest maraton de guest-posting.  Probabil ca oamenii isi vor aminti d-o gagica smechera agatata in studentie, de chefurile din camine si de cine stie ce profa “buna la s…uflet”. Sunt bune si alea, dar eu vreau sa fiu (iarasi) nitel diferit).

Acum, o constatare:  cand intrebi studentii despre celebrul bal al bobocilor, majoritatea o sa-ti spuna ca e boring. De altfel foarte putini studenti de anul 2 sau 3 mai merg la acel bal. Totusi, ce sanse sunt ca acel bal sa fie memorabil? Sanse mari daca esti student special. Si cat anume valoreaza titlul de Miss ori Mister? Mai ales: cat valoreaza alde miss si Mister Popularitate.

In continuare o sa va povestesc “aventurile” unui coleg d-al meu in asa numitul bal al bobocilor. Pe coleg il cheama Catalin, nu-I voi putea insa dezvalui si celalalt nume. Oricum, sansele ca el sa citeasca acest articol sunt minime (doar daca i-l voi da eu pe mail, altfel nu).

S-o luam cu inceputul: anul 2005, Facultatea de Sociologie – Universitatea Bucuresti, octombrie. Incepe facultatea. Eu sunt repartizat la grupa 3 (seria I … desi eram foarte multi, nu eram nicidecum FARA NUMAR FARA SERIE). Era nitel neclar cum e cu grupele astea, orarul era inca o necunoscuta. Am cunoscut 2-3 colegi si gata. Prin noiembrie insa ne vine un coleg nou. Ne vine inseamna ca el abia dupa o luna de facultate aflase care este grupa sa reala. Si pana la balul bobocilor reuseste sa ajunga la fix 2 seminarii. Indeajuns. Reuseste insa sa se iasa in evidenta la ambele.

Primul a fost un seminar de informatica. Eu reusisem, datorita atestatului de informatica din liceu, sa scap de seminariile de informatica. Urma doar sa dau doar examen la sfarsitul semestrului. Deci n-am asistat la acel seminar. Mi-a fost doar povestit. Cica vin in sala oameni pentru preselectie de miss si mister. El nu fusese atent (o ardea aiurea pe net) si intreaba pe tipii veniti: “pentru ce ati venit?”. Ei: “aa, miss si mister, nu e pentru tine oricum”. Catalin se enerveaza si decide sa participle. Doar sa le faca lor in necaz.

Seminarul numarul 2 – psihologie sociala. Primul seminar efectiv la care a fost la grupa noastra (la informatica veneau mai putini oameni, erau destui in situatia mea). A stat fix langa mine. Aveam o profa foarte simpatica acolo, iar discutiile de la seminar erau foarte vii. La acel seminar profa ne-a dat exemplu de dezbateri unde cica nu putem fi niciodata complet neutri. Intai ne-a dat exemplu avorturile. Desi ma asteptam ca fetele sa sara ca arse, subiectul nu a suscitat dezbateri prea ample. Profa nu se da batuta: manelisti vs rockeri. Si incepe show-ul. Io eram pe bune de partea manelei, langa mine un alt coleg la fel de “fanatic”. Vede Catalin cum sta treaba si se da si el de partea manelistilor (asta desi altfel e rasist pana la cer si un anti-manelist pur). La un moment dat discutiile degenereaza iar profa reuseste intr-un final sa faca liniste. La care Catalin, pentru colega din fata: eu stiu ca in general rockerii, si mai ales rockeritele, sunt niste frustrate/frustrate. Tipa il ia-n serios si intreaba foarte sobra si suparata: iti par eu frustrata. Raspunsul a fost pe masura: Da’ cum? … Eu rad de fiecare data cand imi amintesc faza, dar trebuie sa-I vedeti accentual si expresia fetzei lui Catalin, altfel degeaba. Tipa (altfel o colega de treaba) se intoarce suparata (l-a tinut insa minte pe Catalin toata facultate; nu , nu s-a razbunat).

Vine balul. A avut loc in Club Kristal (prin Floreasca pentru cine stie Bucurestiul), unde ringul e in mjloc, jos, iar concentric, sus, sunt mesele. Noi priveam de sus desfasurarea concursului.

Ce am vazut personal? Pai am vazut un concurent “exhibitionist”, care smulge microfonul prezentatoarei (am fost coleg cu Alina Sorescu, deci toate balurile bobocilor din facultate au fost prezentate de ea) si care face show. O colega, langa mine, la inceput: asta ori e beat ori face pe prostul. Intr-un final tipul castiga titlul de Mister Popularitate

Ce mi-au povestit colegele? Pai mi-au povestit ca tipul s-a dus ulterior, pe la 2 jumate – 3 (eu plecasem deja) la ele sa le reproseze ca nu l-au sustinut. Asta desi el … castigase! Lor li se paruse nesimtire (nu era doar o aparenta), mai ales ca el venise la fix 2 seminarii la grupa respective.

Ce mi-a povestit el? Ohoo, da cate nu mi-a povestit! Intai si intai, cica a fost preselectia. La preselectie cel mai important moment a fost acela cand au fost pusi sa spuna bancuri. Altii (si altele) au spus 3-4 bancuri, el unul singur. Il citez: Care este culmea nesimtirii (in varianta religioasa)? Sa-I spui lui Iisus weekend placut in Vinerea Mare. Dupa un asemenea banc nu l-a mai lasat nimeni sa mai spuna altul. Dar a fost admis.

Apoi la bal cica era el cu un amic d-al lui. Fiecare venea cu sacosa la bal, in care aveau haine. Sau asa ar fi trebuit. El a vorbit cu acel amic al lui, au bagat toate hainele la acel om, iar el si-a umplut sacosa cu bautura. E mai utila zic. Si cand toti faceau repetitii el avea treaba. Bineinteles ca la bal era beat-mort (cica o betie ca aia nu mai trasese niciodata).

Si acum 4 faze “memorabile” de la bal:

–          La un moment il iau cativa pe sus (amici) si-l poarta in fata comisiei. La care el, in fata comisiei, incepe sa urle: LASATI-MA JOS CA BORASC! Va dati seama ca in comisie nu sunt pusi de fiecare data profesori de gasca. Sa nu zic altfel…

–          Faza cu smulsul microfonului a fost asa: el ii cerea Alinei insistent microfonul. Ea ii tot zicea N-AI VOIE N-AI VOIE. NU ca l-ar fi interesat pe el asta. Asa ca I l-a smuls. La care Alina, cu spirit de reactie, spune: AVEM UN CONCURENT FOARTE CURAJOS (ohoo, da cat curaj avea-n sange…). SA-L APLAUDAM! A salvat elegant situatia.

–          Fiecare urma sa traga o hartie si sa raspunda la intrebarea de pe ea. El a avut ghinionul ca intrebarea scris pe bilet sa fie de mana, nu de tipar. Bineinteles ca nu vedea. Asa ca i-a citit Alina intrebarea. Care a fost atat de lunga incat la final el o si uitase :)) A raspuns el ceva p-acolo, nu indeajuns de convingator pentru juriu, dar al dracului de convingator pe public.

–          Faza cu reprosurile adresate colegelor nu si-o mai amintea. Insa a ras maxim cand a aflat-o. Si se intreba, mirat: cum dracului am ajuns in halul ala pana sus? Grea intrebare …

Ulterior am ramas prieten cu Catalin, asa ca in putinele dati cand venea pe la facultate se aseza fix langa mine. Si a fost misto la vreo 2 seminarii la care s-a nimerit sa fie si Alina cum se uita ea lung la el fara sa zica nimic. Probabil isi amintea figura ei dar am dubii ca-si mai amintea de unde. Tin minte ca in anul 3, dupa un seminar de Familie Europeana, acelasi Catalin se revoltase maxim impotriva homosexualilor. Se si ridicase in picioare intreband (pe un ton nu tocmai jos): CUM SA TOLERAM ASA CEVA? Eu eram cu el in ultima banca (pe mine ma stiau majoritatea colegilor), asa ca vreo 5 colege (in frunte cu Alina) m-au intrebat la final CINE E TIPUL DE LANGA TINE? Nu le-am zis ca e Mister Popularitate al seriei mele…

Am scris prea mult? Iarasi? Si inca nu m-am prezentat.

Asadar sunt Emil Calinescu, blogger 4×4. Scriu pe 4 bloguri, 3 fixe si unul mobil. Asadar:

–          Bloguri fixe: http://emilcalinescu.eu/ , http://emilstudentulminune.wordpress.com/ si http://minunat.eu/ .

–          Bloguri mobile: orice blog care ma doreste, care ma pofteste si deci care ma gazduieste.

Salutari POPULARE (din partea unui amic de Mister Popularitate) tuturor!

Anunțuri