Pentru cei care nu știu , eu urmez cursurile unei facultăți de jurnalism și urmează să profesez într-un domeniu privit cu mult prea mult dispreț într-o țară care a uitat de mult ce înseamnă respectul . Trăim într-o țară în care flatulațiile becaliene și râgâielile drăgușene reprezintă un etalon . Ne uităm la astfel de personaje și , deși criticăm , de multe ori suntem fani. Suntem fani , dar nu pentru că am avea postere în casă cu astfel de personaje. Suntem fani pentru că le privim și le ascultăm și așteptăm cu nerăbdare următoarea prostie debitată. Iar în acest timp , adevăratele valori ale României stau ascunse , sub un morman de rahat , pe care continuăm să îl consolidăm, așa cum o facem de 22 de ani, 2 luni și 2 săptămâni .

Deși vine cu întârziere de 3 săptămâni , am găsit pe o rețea de socializare o postare. O postare care a adunat like-uri și distribuiri . Dar , mă întreb eu , a adunat respect? Sau lumea dă like pentru că e cool ? Iată postarea :

NU DISTRIBUIȚI MAI DEPARTE CĂ NU INTERESEAZĂ PE NIMENI:

Am luat aur la Olimpiada Internaţională de Mate!!!

Aşa, şi?!

Sunt vreo şase. Cinci băieţi si-o fată. Doi dintre ei au benoacle. “Feţe de tocilari”, aşa gîndeşte lumea despre ei! Plus vreo doi-trei profesori, dintr-ăia de au 15-şpe milioane de lei vechi si halesc conserve în deplasările peste graniţă, ca să pună deoparte diurna şi s-o utilizeze la “trei stele”, ultra-all inclusive, în Grecia, alături de soţia sa, o “mîhnită” de profă de biologie.

La aeroport nu-i bagă nimeni în seamă, dar deasupra capului, unul dintre dascăli ţine o tăblie pe care scrie:“România”. Aeroportul se întrebă: “Ce e, mă, cu amărîţii ăştia?” Au nişte tricouri galbene pe ei, iar la gît le atîrnă medalii. La unii, de aur. “Dacă sînt sportivi, de ce nu e ciorchinele de camere TV pe ei?” continuă întrebările. Aaaa, uite, au şi-un steag. Un tricolor! Cînd îl afişează, o fac cu mîndrie. “Bă, esti nebun?! Ăştia chiar mai cred în chestia asta cu reprezentarea cu cinste a ţării, cu… Cine sînt?” Da, chiar aşa, cine sînt de nu-i bagă nimeni în seamă, în afară de rude?

1. Omer Cerrahoglu – Primul cu benoacle. Clasa a XI-a, vine din Maramu’, din Baia Mare. Avea 14 ani când cucerea prima medalie de aur, la Bremen , Germania , în 2009. N-a vrut să dezamăgească, aşa că acum a venit tot cu cel mai preţios metal la gât.

2. Radu Bumbăcea – Fără benoacle. A luat – culmea nesimţirii! – BAC-ul, la “Tudor Vianu”, in Bucureşti. Aur la Amsterdam şi în Kazahstan. Adoră literatura, ştiinţele si a fost, deja, acceptat la Cambridge . Pentru cei care n-au timp să caute pe Google, băieţii de aici au pornit la drum Universitatea în 1209, cam pe vremea când noi ne apucam de cnezate si voievodate.

3. Ioana Tamaş – la 18 ani a primit premiu pentru întreaga activitate. Singura fată din lot – fără nici o legătură cu fotbalistul! De când era în şcoala generală, la Nr. 79, rupea pe matematică. În primăvară a primit premiul “Laurenţiu Panaitopol” pentru întreaga activitate de olimpic pe parcursul şcolii! “Poftiiiim???!!! N-are nici 20-j de ani şi primeşte diplome pentru “întreaga activitate”?! A, şi ea are benoacle. Unii poartă ochelari din cauza jocurilor pe calculator sau Wii. Ei, pentru c-au citit prea multe cărţi.

4. Tavi Drăgoi – E pasionat de chitară, informatică şi electronică. A luat doar “argint”, dar a fost acceptat, deja, la Harvard! Completare. “Harvard” desemnează o Universitate din SUA, fondată la 1636, cu 140 de ani înainte ca americanii să se pună pe făurit state. Pur statistic, pe aici au trecut 75 de omuleţi care au luat premiul Nobel la diferite discipline!

5. Alt benoclist, Fane (Ştefan) Spătaru, from Alexandria – atenţie, Alexandria de Teleorman, nu de Egipt! S-a”încălzit” pe plan local, la Balcaniada din Turcia, de unde a venit cu aur. Acum a coborât o treaptă, a luat doar argint, dar e mezinul trupei, are şanse.

6. Fane (Ştefan) Ivanovici – Vine din Bacău . Cei mai buni prieteni ai lui? Newton, L’Hospital, Gauss…

7. Radu Gologan – e coordonatorul. Prof în Poli, în Bucuresti. 10 ani ca preşedinte al Comisiei Naţionale a Olimpiadei de Matematică.40 de articole de cercetare, peste 30 didactice, cărţi, bla-bla-bla. Le-a vorbit unor studenţi din Rusia, Franţa, SUA, Germania .

În concluzie, nişte tocilari! Iată Delegatia României participantă la Olimpiada Internaţională de Matematică.Locul 1 pe Europa şi locul 10 în lume (din 100 de ţări, într-un clasament neoficial). Două medalii de aur luate în Argentina , la Mar del Plata, la cea de-a 53-a ediţie. Pe cine interesează, însă, o astfel de ştire? În ţară avem 120.000 de nebacalaureaţi. “Pacyno” se dă cu gel cînd merge să afle rezultatele la BAC. La Iaşi , de trei ani, la acelaşi liceu, NIMENI n-a luat examenul. Iar noi vorbim despre nişte puşti de 16-18 ani care uimesc lumea! Gata, şi aşa povestea e cam lungă…

Apropo, aţi aflat că nea Gigi (astă vară) s-a suit pe maşină şi-a dirijat circulaţia, la trei dimineaţa, în Mamaia? Sau că Salam si Adrian Copilu’ Minune au mai multi fani (si au mulți bani) decât aveau George Enescu, Eminescu si Brancusi, la un loc?! ‘BRAVOS NATIUNE, HALAL POPOR ! PRIVITI EROIC LA TELEVIZOR!”

Astea sunt adevăratele noastre valori . Nu vedetele de carton inventate de orice mic scandal care nu interesează pe nimeni , dar care adună, totuși , multe puncte de rating. Mult prea multe. Însă nu mai știm de mult să respectăm oamenii cu adevărat valoroși. Îi lăsăm să plece din țară, cu mult prea multă ușurință. Îi lăsăm să reprezinte alte națiuni. Iar în momentul în care aceștia se fac remarcați , îi numim români. Însă pe ei îi leagă de România doar certificatul de naștere. Căci România îi aruncă, de cele mai multe ori , ca pe măsele stricate. Ulterior, încearcă să pună plombe proaste. E trist, dar e de actualitate.

Anunțuri