wait-who-the-hell-are-you

Sunt sigur că vi s-a întâmplat și vouă. Și sunt sigur că v-ați simtit ciudat în acea clipă, dacă nu penibil. Și sunt sigur că nu mulți dintre voi au avut curaj să întrebe : “ Ok, dar tu cine ești ? “ . Mă refer la acel moment când mergi pe stradă, asculți muzică ( la căști, preferabil ) și deodată te trage cineva de mânecă.

Te oprești , îți scoți căștile din urechi și te uiți nedumerit la persoana care tocmai a început să vorbească cu tine.

Saluți din complezență și îți dai seamă că persoana te cunoaște de undeva. Și tu cunoști acea persoană de undeva, dar nu știi de unde . Și nici nu întrebi .

Nu întrebi pentru că e ciudat. E ciudat să oprești pe cineva din vorbit , cineva care se poartă de parcă te cunoaște de o viață, dar nu te-a mai văzut de 10 ani . E ciudat să îl oprești și să întrebi “ cine ești? “ .

De multe ori, se întâmplă ca tocmai acea persoana să își dea seama că tu habar nu ai cine e persoana din fața ta . Și aici sunt mai multe variante :

1.Există posibilitatea să te jignească, să îți zică că nu ai memorie nici cât o maimuță și să plece. Iar tu tot nu știi cu cine ai vorbit . Și îți continui drumul nedumerit, gândindu-te doar la : “ Cine dracu’ era ăsta ? “

2.Există posibilitatea să înceapă să facă mișto de tine, caz în care tot tu cazi de fraier/ă . Pentru că e urât să râdă de tine cineva pe care îl cunoști , dar nu îl cunoști .

3. Există posibilitatea să fie un/o drăguț/ă . Să îți explice cine e, de ce te-a oprit , ce vrea de la tine și ,mai ales, de ce îți vorbește despre cum făceai pe tine la grădiniță , că tu oricum nu mai ții minte.

Sunt curios daca și voi ați avut parte de așa experiențe. Și cum ați trecut peste ele ? Sau , mai bine zis, cum ați ieșit din ele ?

Vrei sa iti antrenezi mintea prin jocuri de memorie? Acceseaza pagina jocuri de memorie

Anunțuri