Hmm … senzații ciudate mă trec . Dar nu, nu încep bine . Am să încep prin a mă prezenta . Numele meu este Florin. Nu am nume scurtat. Sunt din Galați și am 23 de ani. Aproape . Nu o să mai continui cu descrierea mea , pentru că deja mi se pare că începe să sune a descriere de servicii matrimoniale și nu am nevoie de așa ceva. Nu fac parte din categoria oamenilor care “își caută o prietenă și nu găsesc “ . Deci, nu am nevoie ca toate fetele să apeleze la mine . Așa că voi trece la ceea ce vreau să vă povestesc .

Acum câteva zile am avut o discuție cu cineva care mi-a spus că va veni și în viața mea o persoană care mă va mătura de pe picioare . Sună cam urât in română, tocmai de aia mă gândesc uneori că limba engleză e mult mai poetică . Sună mult mai bine “someone who can sweep me off my feet ! “ . Nu ? În fine, ideea e că eu i-am zis că nu trag speranțe să se întâmple așa ceva prea curând . Cât de mult mă înșelam. Asta se întâmpla joia trecută . Parcă a trecut un secol de atunci .

Sâmbătă am avut o zi plină. Mi-am ajutat un prieten la ceva cu care nu se putea descurca singur , iar când am venit acasă , am intrat pe FACEBOOK . Am văzut o figură plăcută , o poză care practic îmi zâmbea și am zis să vad ce persoană se ascunde în spatele acelei poze . Era ora 6 . Fiindcă mama m-a făcut foarte direct, am invitat-o la o plimbare peste doar o oră și un pic . Nu vă voi zice numele ei real , dar , pentru amorul artei , să zicem că o cheamă Andreea . Nu știu de ce, dar am avut o senzație extrem de plăcută în privința ei . Nu mă întrebați de ce, nu ma întrebați cum . Habar nu am. Și dacă aș avea habar , cred că s-ar strica vraja .

Am coborât din autobuz, iar când am văzut-o … m-am simțit  “ sweeped off my feet ! “ . Asta da senzație plăcuta . Nu îmi puteam dezlipi privirea de la ea , lucru pe care l-a observat și ea cu ușurință. Ce e drept, și un orb ar fi văzut cât de arzător o priveam . Prin minte îmi treceau tot felul de lucruri :

Să mă apropii de ea ?

Dar dacă va crede că mă grăbesc ?

Nu, mai bine nu.

Dar totuși, îmi doresc să o iau în brațe, să îi simt atingerea , să îi simt parfumul .

Nu, sigur o voi speria și nu vreau asta .

Ce frumos zâmbește …

Doamne, dacă mă auzi , dă-mi curaj să o sărut !

Nu, nu am sărutat-o imediat . Dar am luat-o în brațe . Simțurile mi-au fost invadate de parfumul și atingerea ei . Mi-a luat palma între palmele ei , moment în care am încercat din răsputeri să îmi stăpânesc bătăile inimii . Ciudat moment ! Sunt o persoană tare, de obicei . Nu și acum .

Când am decis că am tremurat destul de mult, ne-am hotărât să ne îndreptăm , încet – încet , spre casă . Ca un gentleman modest ce sunt, am zis să o conduc acasă și apoi să mă duc eu . Acasă , nu în altă parte. Nu de alta, dar sunt tânăr . ÎNCĂ ! Însă, la câteva zeci de metri , am hotărât să îmi iau inima în dinți. Am zis un  “ce-o fi o fi” în gând și am sărutat-o . La urma urmei, ce putea să îmi facă ? Mai mult de o palmă nu avea cum să îmi dea . Pentru a doua aș fi fost pregătit . Dar , și ea m-a sarutat. Buzele noastre s-au unit într-un joc feeric . Mi-au trecut fiori prin tot spatele , și nu mă așteptam la asta . Ceasul indica ora 21:30 .

Da, poate ne-am grăbit . Dar când doi oameni se atrag , de parca unul ar fi metalul , iar celalalt magnetul . cine îi poate opri ?

Povestea e fictivă … Sau poate nu …

Anunțuri