Hoinărind pe FACEBOOK după o zi petrecută la șah , am dat nas în nas cu o provocare lansată de Topul Românilor Inspiraționali și StartEvo, Fiind genul care răspunde imediat provocărilor , dar și având un nou EU, cum îmi place să spun, nu am dat înapoi. Vorba românului, m-am aruncat cu capul înainte. În cazul în care vă întrebați de ce am zis că am un nou EU ( nu e liric , că nu sunt Eminescu reîncarnat) , am început să mă uit foarte mult la Dr House, unul dintre cele mai tari seriale pe care le-am văzut vreodată. Și, tot uitându-mă, cred că era de așteptat să încep să împrumut diferite gesturi sau replici ale personajului principal, caracterizat de șarmul incomparabil și sarcasmul atât de bine folosit. Dar, de ajuns cu asta. Să revenim la persoanele care mă inspiră.

Prima persoană ar fi chiar Dr . House. Nu numele sau serialul, ci personajul în sine. Datorită sarcasmului , a ironiei, a inteligenței native și a modului unic de a citi oamenii ( chiar dacă sunt replici într-un film ). Nu îmi doresc să devin vreodată medic, nu îmi doresc să operez oameni sau să le pun câte un diagnostic la care nu se gândește nimeni. Nu mă văd făcând asta. Dar consider că aceste trăsături ale sale pot fi aplicate în orice domeniu , chiar dacă nu vor atrage mulți “prieteni”. Dar, cine are nevoie de pupincuriști ? ( scuzați-mi exprimarea academică de la colțul blocului) .

Alte două persoane care m-au inspirat au fost două cadre didactice cu care am avut plaăerea să lucrez . Primul mi-a fost învățător în primii 4 ani de școală. Un om care prin severitatea sa a reușit să mă impulsioneze să fiu cel mai bun . A văzut în mine atunci că pot fi cel mai bun din clasă și nu i-am înșelat așteptările . Dovada? Premiul I , 8 ani la rând. Sigur, vor apărea și cârcotași care vor spune că e ușor să obții premiul I în școala primară și cea gimnazială. Dacă voi l-ați obținut, felicitări. Dacă nu, aș vrea să vă văd încercând. Până atunci, încercați măcar “Baltagul” să îl citiți, pentru că sunt sigur că Vitoria Lipan nu s-a dus să își caute bărbatul pentru că avea impresia că o înșeală. Vă mulțumesc, domnule Păun Ioan. Al doilea cadru didactic inspirațional a fost profesoara mea de limba română din clasele IX- X . Ea a fost singura persoană care mi-a spus că pot scrie , nu doar la nivel de hobby . Și au trecut 5 ani până când vorbele ei au ajuns la urechile mele. E bine că au ajuns , totuși .

Mulți dintre voi știu că eu am mi-am petrecut vara trecută în Republica Moldova, făcând voluntariat. Ceea ce nu știu mulți e că acolo am întâlnit o fetiță care mi-a schimbat percepția despre viață. Născută cu jumătate din brațul stâng lipsă, fetița aceea ( Cristina, pe numele ei ) mi-a arătat că un mic handicap nu înseamnă nimic în fața voinței extraordinare . Făcea multe lucruri mult mai bine decât orice băiat de vârsta ei. Am văzut-o jucând volei, baschet, făcând tracțiuni la bară ( ridicări complete) și dând dovadă de o energie pe care nu am văzut-o la nimeni. Ea mă inspiră să văd ce e frumos în viață. Pentru că oricât de grea ni s-ar părea, mereu se poate și mai rău .

Și mai este o persoană. Poate singura persoană care reușește să mă înțeleagă mereu , atunci când am nevoie să vorbesc cu cineva . Am cunoscut-o acum aproape un an și a fost nevoie doar de o conversație pentru a-mi da seama că avem foarte multe lucruri în comun . Nu a durat mult să ne împrietenim . Nu a durat mult până când am început să folosim apelativele “ frățioare” și “surioară”. De ce zic că mă inspiră ? Pentru că , indiferent câte greutăți întâmpină, reușește mereu să își păstreze acea gingășie și acel spirit zgubilitic care o fac unică. Pentru că , indiferent cât ar fi de ocupată, găsește mereu timp pentru mine. Mi-am pus odată întrebarea : “ De ce ar fi în stare pentru mine? “ . Cred că de multe. Eu aș fi în stare de multe pentru ea. Îmi place că nu se lasă doborâtă de orice pală de vânt care bate, că nu e ușor de învins. Îmi place că mă face să râd atunci când nimeni altcineva nu poate. Mă inspiră să scriu, fiind (de multe ori) sursa de inspirație pentru articolele mele. E de ajuns o discuție cu ea, pentru a căpăta 2 sau 3 idei de articol. Mă inspiră să fiu optimist, chiar dacă eu îi spun că sunr realist și nu pesimist , cum îmi spune ea . Mă inspiră să mă ridic și să merg mai departe, indiferent de intensitatea șutului primit în fund. Metaforic, bineînțeles. Dacă ar fi fost să am o soră de sânge, mi-aș fi dorit să fie ea. Atât înseamnă ea pentru mine ! Mă bucur că te cunosc, Nicoleta !

Care sunt persoanele care vă înspiră pe voi ?

Anunțuri