L-ai cunoscut într-o zi caldă de primăvară. O zi în care vântul adia ușor, iar puținii nori răzleți de pe cer nu aveau de gand să îți strice o seară frumoasă. Părul tău era mângâiat de vânt, ca într-un film de dragpste vechi. Ochii tăi spuneau doar că ești veselă și nimic mai mult. Îi spuseseși că s-ar putea să fii un pic timidă, dar i-ai demonstrat contrariul, făcându-l să se simtă în pielea lui, făcându-l să se deschidă în fața ta, fără să își dorească să te impresioneze cu ceva.

Te-a plăcut încă de când ai apărut în fața lui. Dar nu ți-a spus-o. Îi era teamă de reactia ta, dar și de a lui. Ar fi vrut să te ia de mână și să te ducă spre soare, dar îi era teamă. Fusese dezamăgit de multe ori și nu își mai dorea o nouă dezamăgire. Fiecare gest al său încerca să suprime pornirile sentimentelor ce începuseră să îi invadeze sufletul. Tu erai cea la care avea să se gândească în acea seară, înainte să adoarmă. S-a trezit tot cu tine în gând, vrând să te sune. Să o facă oare? Nu a făcut-o. A preferat să lase timpul să treacă, a încercat să se gândească la altceva. Când ați vorbit din nou, ați stabilit o nouă plimbare împreună. Aceeași atmosferă idilică, același apus de soare superb, aceeași tu perfectă în acea lumină de sfârșit de zi. Simțea că poate fi un nou început.

Ți-a spus că pleacă din oraș. Că pleacă în lume, să își găseasca rostul. Deși îl plăceai, ai decis să nu te atașezi de el, pentru că nici tu nu vroiai să suferi. Teama de o nouă dezamăgire îți invadase sufletul dinainte să îl cunosti pe el.Însă, cum deseori nu se întâmplă așa cum vrem, el a rămas. A decis să rămână, pentru că încă nu se pot aranja toate așa cum vrea. Treptat , și-a dat seama că tu îi rămâi în gând , indiferent ce s-ar întâmpla. Și a încercat să își explice de ce. Știa că te place, dar nu știa de ce. Nici acum nu știe. Știe doar că te place. Simte doar, nu gândește !

Teama ta, însă, nu îi dă pace. Îl face să se gândească dacă e bine că ține atât la tine. Îl face să se gândească daca va avea vreodată o șansă de a-ți demonstra că nu trebuie să îți fie teamă de el. O șansă și nimic mai mult. I-ai spus că le-ai mai dat șanse și altora și te-au dezamăgit. Dar, el este ca alții? Tu i-ai zis că el este el. Și atât. Acum, nu te contrazici un pic? La refuzul tău, puțin îndoielnic, el încearcă să se resemneze. Dar să presupui că e atât de ușor precum ai pocni din degete, e o mare greșeală.

Tot ce își doreste este să te facă să zâmbești. Dar simte că reușește exact opusul. Tot ce își dorește este să zâmbiți împreună și , totuși, simte că te îndepărtează cu fiecare  cuvânt pe care ți-l spune. Oare, ai făcut alegerea corectă?

Anunțuri