Acum câteva zile, am fost întrebat de ce scriu pe blog. De ce am ales să mă deschid în faţa unui grup mare de oameni, când puteam foarte bine să îmi scriu gândurile într-un caiet , pus deoparte, de care să nu ştie nimeni.

Întrebarea asta m-a pus pe gânduri un pic. La inceput nu am ştiut ce să raspund. Chiar m-a făcut să zâmbesc şi să mă întreb singur de ce scriu pe acest blog. Blogul acesta este al patrulea pe care îl am. Celelalte 3 au fost , pentru mine, ca cele 3 grupe de la grădiniţă : grupa mică, grupa mare şi grupa pregătitoare. Abia când am considerat că pot începe să scriu cu adevărat despre lucruri care ar putea atrage cititori, lucruri în care s-ar putea regăsi şi alţii, am decis să trec la acest blog. Metaforic vorbind, am promovat în clasa I.

Scriu pe blog pentru că mă relaxează. Scriu pe blog pentru că intru într-o lume a mea , chiar şi pentru câteva minute. O lume în care sunt intangibil. Scriu pe blog , pentru că am tendinţa de a uita de tot ce mă apasă. Scriu pe blog , pentru că acolo mă descarc. Scriu pe blog pentru că îmi place. Nu aş şti să vă spun de ce , dar îmi place.

Însă, cel mai bun raspuns la întrebarea “ De ce scrii pe blog ?” este totodată şi cel mai simplu : De ce nu !?

Anunțuri