Sau ceva de genul ăsta.Mă rog,nu prea l-am crezut pe Țuțu atunci când a început să recite(că nu a cântat) versurile astea.Dar,pe principiul “I’m ză best,fuck ză rest!”,și eu vă incurajez să credeți în voi.

De ce?Păi,ca și mine de altfel,știu că și voi aveți în jurul vostru persoane care se pricep să vă ridice moralul,dar și persoane care vin și vă dau proverbialul picior în bot atunci când deja sunteți  băgați în…ceva…până la gat.Și,de obicei,sunt mai mulți din ăștia decât  din ăia care vor să vă ajute.

În fine,nu e treaba mea să îi judec.Deși îmi place chestia asta.Chiar dacă pot fi numit ipocrit sau nu știu cum că îi judec.Dar,e natura umană.Când vezi atâtea persoane pregatite să îți aplice lovitura mortală,parcă îți vine să nu îți mai vină.Dar îți iei inima în dinți.Că vorba aia : “ești român,deci POC!”.Pardon,” poți!”.

Și tocmai autorul versului a dovedit că poate.Tocmai pentru că e român.Din nou judec.Dar din cauza asta a dovedit-o.A înduioșat jumătate de țară(a făcut-o si pe țața Floarea din deal,care nu are televizor,să plângă) și toată jumătatea aia de țară a aplicat acel picior drept în botul talentaților.Nu,dom’le,ăsta e talent.Să îi faci pe alții să piardă.E cântăcios rău!Mama lui de concurs de talentoși.

Și uite că iar ajung la articolul anterior(Criticisme).Nu mă pot abține de la critică.Sunt nesimțit,așa-i?

Anunțuri